Simț al valorilor

Ianuarie 29, 2016

De Virginia Brandt Berg

 

Isus ne cheamă de la a ne închina

Lucrurilor fără de valoare ale lumii

De la fiecare idol ce ne ține,

Spunând, ”Creștine, iubește-mă mai mult.”

 

În bucuriile și supărările noastre

Zile pline de muncă și ore de relaxare

El totuși ne cheamă, în grijile și plăcerile noastre,

”Creștine, iubește-Mă mai mult decât aceștia.”

 

Isus ne cheamă! Prin harul Tău,

Mântuitorule, să auzim chemarea Ta,

Să ne dăm inimile Ție în ascultare,

Să te slujim și să te iubim mai mult decât orice altceva!

-        Cecil Frances Alexander

 

Cât de adevărat este că Domnul ne cheamă de la al vieții marea neliniștită, sălbatică și tumultuoasă a vieții. Cu ceva vreme în urmă vă spuneam că stăteam la o cafenea cu vedere spre ocean și priveam bărcile din larg.

                  Dintr-o dată, am observat că un om de la o masă alăturată spunea ceva foarte interesant și îndeajuns de tare pentru a-l putea auzi. Persoana cu care era îl întrebase, ”De ce l-ai dat afară pe Henry din firma ta?” Iar omul a răspuns,

                  ”Ei bine, pentru că nu avea un simț al valorilor! Nu aprecia viața, sănătatea sau banii. Și începuse să-mi afecteze afacerea. Ori de câte ori aveam nevoie de el, era la o pauză de cafea. Mi se părea că aprecia mai mult cana de cafea decât serviciul pe care-l avea. L-am avertizat de câteva ori.”

                  M-am gândit la asta destul de mult în timp ce meditam la afirmația lui – să preferi o ceașcă de cafea în loc de o poziție bună într-o firmă. Bărcile continuau să plutească pe apă în timp ce vântul se întețea.

                  Mă gândeam la câți oameni plutesc la fel pe suprafața lucrurilor vieții și nu au nici un simț al valorilor, exact ca omul despre care vorbea domnul de la masa alăturată – trăind doar printre lucruri neesențiala, lucrurile inconsecvente ale vieții scoțând din viață lucrurile de valoare, lipsindu-i de lucrurile care, pe termen lung sunt importante.

                  Accentul lui Hristos era mereu pus pe spiritual. Care este scopul principal al vieții? De ce suntem aici? Ei bine, Dumnezeu ne-a încredințat cu niște responsabilități sacre. Dar Dumnezeu nu este pe primul loc în această generație. Este El primul în viața ta? Prea des El este împins la o parte de unii dintre noi, iar ceva nesemnificativ începe să ocupe primul loc în viața noastră.

                  Dumnezeu nu se potrivește pe locul doi! El nu se potrivește nicăieri decât pe primul loc, iar unele dintre lucrurile pe care ni le-a încredințat pot sta numai pe primul loc; nu poți să le pui ca secundare și să ai o relație corectă cu Dumnezeu.

                  De foarte multe ori, lucruri temporare și triviale sunt puse pe primul loc, iar Dumnezeu și Cuvântul Său sunt împinse pe un loc secundar. Dacă acesta este cazul, întreaga viață este dezechilibrată, iar rezultatul este numai discordie, întreruperi și confuzie. Mă întreb dacă marile realități ale vieții sunt în perspectiva corectă în viața ta? Ai un simț al valorilor? Sau lași micile trivialități și lucruri materiale să aibă întâietate în fața Cuvântului lui Dumnezeu și a rugăciunii, iar scuza pe care o găsești pentru aceasta să fie, ”Sunt ocupat; nu am timp”? Mai bine ți-ai întreba inima despre propriul simț al valorilor.

                  Biblia conține adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu! Există viață în acel Cuvânt, în acea Biblie prețioasă, care este hrană pentru sufletul tău. Este absolut esențială pentru dezvoltarea sufletului tău. Dacă nu ai timp pentru ea, atunci sufletul tău va flămânzi, iar tu vei fi un pitic spiritual. Iar rugăciunea înseamnă comunicare cu Dumnezeu. Fără rugăciune ești fără putere, doar cu propria ta putere și înțelepciune.

                  Cuvântul lui Dumnezeu spune, ”Fără Mine, nu puteți face nimic.” Dar pe de altă parte spune, ”Pot totul în Hristos care mă întărește.” Acea tărie vine numai prin rugăciune și prin lectura Cuvântului lui Dumnezeu. Nu te poți aștepta la prea multă tărie de la un scurt verset ori o mică rugăciune pe care o spui înainte de a sări în pat, pe jumătate adormit. Nu poți numi asta a ”căuta mai întâi!”

                  Am avut o cunoștință care și-a petrecut toți anii adunând și renunțând la multe pentru a-și construi și decora o căsuță în care să se simtă bine câțiva ani. Doar după câteva luni după ce o terminase se îmbolnăvise, iar pe patul de spital mi-a spus, ”Nu mai am mult de trăit – și mi-am petrecut puținul pe care l-am avut pe lucruri care sunt fără nici o valoare în locul în care voi ajunge.” Avusese un simț al valorilor, dar puțin prea târziu!

                  Mi-aș dori uneori să putem vedea toate evenimentele vieții și rezultatele la care ne-au condus. Ce schimbare am avea în viață! Nu am mai veni cu asemenea scuze pentru că nu ne citim Biblia sau pentru că nu ne rugăm, și nu ne-am mai ocupa de trivialități când lucrurile eterne ne cheamă.

                  Cel care trăiește pentru timp în loc de eternitate, nu are nici un simț al valorilor. Se întâmplă în fiecare zi ca cineva să spună, nu neapărat în cuvinte, ci prin faptele lor, ”Nu mă interesează să obțin acele locașuri în rai și nu mă interesează lucrurile eterne. Dă-mi mai bine o casă și o coroană aici, cu puțină faimă și glorie, împreună cu plăcerile păcatului pentru un timp, și voi fi satisfăcut aici.”

                  Iar Împăratul împăraților, Domnul domnilor, care le-a oferit o haină a neprihănirii, o cunună a gloriei, o casă eternă printre multele locașuri de acolo, este pus de-o parte pentru aceste ”alte lucruri” care n-au nici o valoare.

                  V-ați apleca puțin pentru un cuvânt de rugăciune?

                  Tatăl nostru care ești în ceruri, ne rugăm să ne ajuți să avem un bun simț al valorilor, și să ne dăm seama că suntem puși aici pentru a ne pregăti pentru eternitate și nu pentru timp! – Că cetățenia noastră este în ceruri. Doamne ajută-ne să înțelegem.

 

Copyright © 2024 The Family International