Imaginea harului

Februarie 27, 2017

Compilație

Cum definești harul? Eu nici măcar nu încerc. Isus a vorbit foarte mult despre har, dar în general prin povestiri. Îmi amintesc odată rămânând blocat în traficul din Los Angeles și ajungând cu 58 de minute mai târziu la biroul de închirieri mașini Hertz. Am pășit spre birou într-o stare nu prea bună, am pus cheile pe masă și am întrebat, “Cât vă datorez?”

Doamna a spus, “Nimic. Nu aveți nimic de achitat.”

I-am spus că am întârziat, iar ea a zâmbit. “Da, dar este o perioadă de o oră de grație.”

Așa că am întrebat, “O, chiar? Ce este grația?”

Iar ea mi-a răspuns, “Nu știu.” (Probabil că nu au acest subiect dezvoltat la clasele de training de la Hertz). Și continuă, “Presupun că înseamnă că cu toate că ar trebui să plătiți, nu plătiți.”

O definiție bună de început. - Philip Yancey

Ahmed Shah a host un conducător vestit al Afganistanului.

Națiunea era dezbinată de un conflict între liderii diferitelor triburi, dar Shah a adus pacea. Legenda spune că Shah i-a condus pe oameni într-o vale secretă pe care o descoperise în călătoriile sale, o câmpie întinsă mărginită de jur împrejur de pereți abrupți de stâncă. Pentru a-și proteja noul mod pașnic de viață, era imperativ ca nimeni să nu destăinuie intrarea în câmpie.

Într-o zi, unul dintre locotenenții lui Ahmed Shah a venit la el și i-a spus că cineva a dat în vileag locația trecerii secrete. Trădătoarea nu era nimeni alta decât mama lui Ahmer Shah!

Ahmed Shah era vădit tulburat la aflame veștii. El putea să o lase libere pe mama lui, să-i omoare pe soldații care au prins-o și să ascundă toată povestea omorându-i și pe soldații care au descoperit-o. Dar dacă s-ar auzi acest lucru ar izbucni un mare haos. Shah decise să se mai gândească de-a lungul nopții și să-și anunțe verdictul dimineață.

Dis de dimineață toată lumea se adunase în piață. Ahmed a anunțat că mama sa trebuie să primească o sută de lovituri de bici, ceea ce cu siguranță ar fi însemnat moartea femeii. Mama lui Ahmed a fost adusă în piață.

Primele două lovituri de bici i-au și brăzdat două urme adânci pe spate din care începuse să curgă sânge, iar femeia căzuse deja în genunchi. Ahmed n-a mai rezistat. A oprit execuția, a dezlegat-o pe mama sa și a dus-o în camera lui întinzând-o pe pat.

După aceea, ieșind din cortul său a ordonat ca nimeni să nu se miște. Avea ceva de spus. Și s-a adresat mulțimii, “Pedeapsa pentru greșeala mamei mele este de 100 de lovituri de bici. Ea a plătit două dintre ele. Eu voi plăti restul de 98.”

După ce a fost biciut, Ahmed era la ușa morții, bătut, sângerând și brăzdat de loviturile de bici. Câteva săptămâni după aceea s-a zbătut între viațâ și moarte. Până la urmă a supraviețuit, iar poporul său n-a uitat niciodată actul său de har iubitor. - Michael Frost

“Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” Cu alte cuvinte, tu ești un păcătos, tu vei muri dacă și vei ajunge în iad dacă nu îl ai pe Isus. Dar Dumnezeu te-a iubit atât de mult, El l-a dat pe Isus ca să moară în locul tău pentru a lua pedeapsa în locul tău.

Iată o scurta ilustrație pe care o foloseam cu copiii mei când aceștia erau mici: “Dumnezeu este Tatăl nostru din ceruri, iar Isus este fratele nostru mai mare, Fiul lui Dumnezeu, iar noi suntem copiii lui Dumnezeu. Dar noi toți am fost răi în anumite momente. Tu ai fost rău, da?” Toți știu că au fost răi măcar o dată în viațâ. “Ei bine, asta înseamnă că meritați să fiți pedepsiți, nu-i așa? Meritați o palmă la fund. Dar Dumnezeu te iubește atât de mult încât nu vrea să te pedepsească pentru păcatele tale, așa că îl lasă pe Isus să încaseze El pedeapsa noastră, așa că singurul lucru pe care îl ai de făcut este doar să crezi în Isus și să-i mulțumești pentru ceea ce a făcut pentru tine. Tot ce ai de făcut este să crezi și să-L primești personal în viața ta.” - David Brandt Berg

Harul lui Dumnezeu este nemaipomenit! Noi suntem mântuiți prin har - favoarea nemeritată a lui Dumnezeu - iar noi trăim prin har, care este și puterea lui Dumnezeu în viețile noastre ca să putem să facem ceea ce n-am putea niciodată face prin propriile forțe. Toate acestea pentru simplul motiv că Dumnezeu este dragoste, iar El ne iubește necondiționat, constant și complet - Joyce Meyer

Aceste este un miracol al harului Său. El a venit ca să ne ia greutățile asupra Sa. El a venit pentru a se implica în viețile noastre, pentru a fi tăria noastră. Nu în momentele în care suntem puternici îi descoperim tăria; ci atunci când suntem slabi, atunci când insuficienți în noi înșine. “Nu că noi, prin noi înşine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu,”

Personal am fost în foarte multe situații de nesuportat. Când am fost pusă în fața posibilității de a-mi pierde soțul datorită cancerului, fricile care m-au lovit, ca soție tânără cu patru copii au fost copleșitoare. Atunci când m-am luptat eu însumi cu cancerul, durerea fizică pe care am simțit-o s-ar înscrie cu siguranțâ în categoria “de nesuportat”. După aceea am contractat fibromialgia și de multe ori am simțit că durerea și oboseala cronică, împreună cu stresul mental și emoțional erau mai mult decât puteam duce.

Dar nici măcar odată Isus nu m-a lăsat. Niciodată nu m-a abandonat. N-a fost nici un moment în care harul Său să nu-mi fie îndeajuns. M-am sprijinit de El, am depins de El, iar când totul în jurul meu părea să se dărâme, am căzut neputincioasă în brațele Lui puternice. El este îndeajuns de puternic. Lui îi pasă. El poate face miracole astăzi.

Testează-L. Ia greutatea pe care o porți, povara de pe umerii tăi care tinde să te zdrobească și dă-i-o Lui. El ți-o va lua. Iar în acel moment îi vei descoperi tăria. Doar atunci când ajungem la sfârșitul puterilor noastre că descoperim cu adevărat că El ne este îndeajuns. Este în această dependență de El că îl cunoaștem cu adevărat, Hristos în noi, speranța slavei.

Aceasta este speranța și tăria noastră, aceeași speranță și tărie care l-au ajutat pe apostolul Pavel să treacă printr-o mulțime de probleme și suferințe și care l-au inspirat să spună, “Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.” Noi suntem slabi, dar El este puternic. Noi nu suntem suficienți în noi înșine, dar harul Său este suficinet. Necazurile noastre sunt de nesuportat, dar El le va suporta pentru noi. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui.” Îmi voi pune încrederea în El - Misty Kay