Noiembrie 30, 2017
Atunci Isaia a zis lui Ezechia: “Ascultă cuvântul Domnului! Iată că vor veni vremuri când vor duce în Babilon tot ce este în casa ta și ce au strâns părinții tăi până în ziua de azi; nu va rămânea niic, - zice Domnul. - Și vor lua din fii tăi, care vor ieși din tine, pe care-i vei naște, și-i vor face fameni slujitori în casa împăratului Babilonului.” Ezechia a răspuns lui Isaia: “Cuvântul Domnului pe care l-ai rostit, este bun.” Și a adăugat: “Căci va fi pace și liniște în timpul vieții mele!” - 2 Împărați 20:16-19 (1)
Dicționarul Webster definește indiferanța ca: lipsă de voință, de interes ori de preocupare. Apatie. Fără importanță. Indiferența spirituală ori apatia spirituală este calitatea spirituală defavorabilă a ști ce să faci, ori a ști ce trebuie făcut, dar să nu vrei să faci pașii necesari în acea direcție. Sunt câteva incidente de acest fel în Biblie, dar niciunul nu este atât de ostentativ ca și cel din cele câteva versete din 2 Împărați 20. Ezechia a primit liderii politici ai Babilonului, iar pe perioada cât i-a găzduit le-a arătat deschis, plin de mândrie, tot ce avea și tot ce a realizat. După ce au plecat, profetul Isaia a venit la el cu o mustrare de la Domnul pentru mândria și aroganța sa.
Răspunsul său la această mustrare și avertizare profetică arată indiferența și apatia sa față de toate. 2 Împărați 20:19: “Ezechia a răspuns lui Isaia: “Cuvântul Domnului pe care l-ai rostit, este bun.” Și a adăugat: “Căci va fi pace și liniște în timpul vieții mele!”
Glumești? Ce tupeu. Ce obrăznicie. Oamenii aceștia se vor întoarce, vor lua împărăția Israelului în captivitate, proprii tăi copii vor fi făcuți fameni, iar tot ce ai tu de spus, “Bine că nu se va întâmpla în timpul vieții mele - eu mă voi bucura de pace și siguranță cât voi trăi.” Tiparele indiferenței spirituale și a apatiei ce intră în viețile noastre s-ar putea să nu pară chiar atât de rele ca în acest exemplu al lui Ezechia, dar ele pot avea urmări la fel de costisitoare atunci când nu ne ocupăm de ele.
Apatia spirituală, răceala, ori indiferența pot să afecteze chiar și pe cei mai sinceri creștini uneori. Emoțiile umane fiind atât de capricioase, apatia și dezinteresul pot uneori înlocui fervoarea pe care odată o aveam pentru lucrurile lui Dumnezeu. Vindecarea acestui gen de apatie este necesară pentru a ne putea continua drumul cu Dumnezeu. Greșeala de a nu ne ocupa de indiferență și apatie ne va costa însăși destinul pe care Dumnezeu îl plănuise pentru viețile noastre. Fiecare dintre noi va afla foarte curând că vom obține din relația noastră cu Dumnezeu ceea ce investim în ea. “Dați și vi se va da” este un principiu universal al împărăției lui Dumnezeu. Așa că ce trebuie să facem pentru a ne ocupa de această problemă spirituală din viața noastră?
Apocalipsa 2:5: Adu-ți dar aminte de unde ai căzut; pocăiește-te, și întoarce-te la faptele tale dintâi. Aceasta a fost porunca lui Hristos bisericii din Efes și rămâne răspunsul pentru tine și pentru mine atunci când simțim că indiferența și apatia ne controlează viețile…
Pasiunea se naște în inimile noastre pe măsură ce facem ceea ce trebuie pentru a ne duce înapoi acolo unde trebuie să fim în Hristos. Amintește-ți ce ai avut odată în Hristos. Pocăiește-te de lucrurile pe care le-ai lăsat în viața ta și care te-au adus în această stare, și reînnoiește destinul pe care Dumnezeu ți la pregătit. - Peninsula Florida District AOG (2)
Răspunzând atitudinii generale a “nu contează”
Apatia. Atitudinea aceea, deseori plină de mândrie, de falsă siguranță că pur și simplu nu contează. Acel sentiment de superioritate vag ce derivă din atitudinea generală a “nu contează”. Nimic nu contează cu adevărat. Nimeni nu poate ști cu adevărat. Așa că de ce am face un efort?
Fiecare credincios care a încercat vreodată să prezinte creștinismul cuiva s-a lovit de acest răspuns. Și nu este faptul că scepticul lua în considerare ceea ce consideram noi ca fiind adevărat și îl respingea, ori că venea cu alte argumente care să dovedească că ceea ce spuneam nu este adevărat, ori că de fapt vederea lui asupra lumii era adevărată. În schimb, cei mai mulți sceptici pe care i-am întâlnit și-au format un nivel de confort în legătură cu “imposibilitatea” cunoașterii lucrurilor absolute. Ei consideră faptul că cei mai mulți oameni n-au ajuns la un acord privitor la acestea, ci continuă să aibă opinii diferite, ca o dovadă că nimeni nu poate ști cu adevărat dacă Dumnezeu există, cum e El, ori chiar mai important, ce ar vrea de la noi. Iar astfel, deseori nici măcar nu se deranjează să cerceteze aceste lucruri pentru propria lor curiozitate.
Dar dacă viziunea creștină asupra lumii este corectă, asemenea apatie poate fi foarte periculoasă pentru sănătatea spirituală a cuiva. Nu cu foarte mult timp în urmă, am încercat să prezint creștinismul unui sceptic. A fost ceva de genul:
“Să spunem că asta se întâmpla în urmă cu 50 de ani, iar când te-am văzut, tu fumai țigară de la țigară cu copiii tăi aproape de tine. Știu încotro se îndreaptă știința medicală, așa că îți spun că îți faci rău ție și copiilor tăi. Tu îmi răspunzi că nimeni nu știe cu adevărat despre asta; poți chiar să îmi dai exemple de doctori care făceau reclamă la țigări și care erau ei înșiși fumători, iar tu te simți bine atunci când fumezi.”…
Răspunsul prietenului meu n-a fost chiar surprinzător. A fost ceva de genul: “Ai observat cum foarte multe lucruri sunt rele/greșite doar în anumite puncte ale unui ciclu? Mănâncă ouă, nu mânca ouă; dă copiilor soia, soia este dăunătoare; bebelușii ar trebui să doarmă pe spate, nu pe burtă, nici pe-o parte, nici pe spate, etc., etc….Ce vreau să spun este că fac ceea ce consider că este bine pentru mine, iar acesta ese cel mai bun lucru pe care-l pot face…cred că “răspunsul” la multe dintre aceste lucruri nu poate fi aflat.”
Este adevărat, unele lucruri nu pot fi cunoscute, iar pentru altele, nu prea contează. Dar bine-nțeles că trebuie să discernem și să știm care-i care. Așa că am concluzionat că pentru anumite lucruri, răspunsul corect ar fi “nu contează”,… dar pentru altele - ca și fumatul - nu va veni niciodată vremea în care știința să spună că fumatul este bun pentru tine…
Așa că, am decis că cheia este în a ști care este care? Sunt întrebările despre viața veșnică de aceeași importanță ca și cele referitoare la a culca un bebeluș pe-o parte sau nu, ori cu a fuma cu copiii mei în aceeași cameră? Sper că observi că răspunsul contează. Dacă ai fuma 10 ore pe zi în prezența copiilor tăi, tu le-ai face rău. A ști răspunsul corect privitor la fumat, în acest caz, ar conta foarte mult. A avea răspunsul corect la relația ta cu Dumnezeu contează de asemenea, atât pentru tine cât și pentru oamenii pe care-i influențezi.” - Al Serrato (3)
1 Biblia.
2 http://www.penflorida.org/what-do-we-mean-when-we-use-the-terms-spiritual-indifference-or-spiritual-apathy.com
Copyright © 2024 The Family International